joi, 10 iunie 2010

"Nu-i lumina nicari
Or murit tati oamenii
Si atit m-oi duce noaptea
Pin m-oi intilni cu Moartea
Sa ma puie-n copirseu
La un loc cu Dumnezau"

Asta scriam si asta simteam pe 10 iunie 1999...acu 11 ani.Au trecut 11 ani si eu am uitat ce zi trista din viata mea a fost..
Sper sa ma ierte de acolo de sus si am sa aprind o lumanare..

5 comentarii:

carmenramona spunea...

Nu stiu de unde vine expresia asta, dar probabil ca nu degeaba zicem "vii cu vii si mortii cu mortii"... nu cred ca e cazul sa te simti vinovata...eu stiu ca te gandesti la ea foarte des si mai sint de parere ca asemenea evenimente sint doar o sursa de tristete...eu zic ca mai frumos e sa comemorezi ziua ei de nastere decat ziua in care s-a dus dintre noi.
Daca e adevarat ca dupa 40 de zile se duce sufletul la judecata, apoi fii tu sigura ca s-a intalnit taica-meu cu ea astazi si i-a spus la bancuri si au ras impreuna, de n-au avut ei vreme nici sa bage de seama daca ne-am gandit noi la ei sau nu.
Sa li se ierte toate pacatele si sa se odihneasca in pace!

mamica de Sebastian spunea...

Sper sa le fie mai bine acolo unde sint decit le-a fost aici pe pamint..

C T spunea...

Daca tot ajuns aici am sa spun si eu o alta vorba care spune ca cei morti isi doresc ca noi sa nu suferim aici pentru ca lor le este atat de bine acolo si nu doresc sa se intristeze.Asa ca trebuie sa experimentam ce ne poate face bucuria si dragostea de viata.

ghiocel07 spunea...

Mamico, am sosit acasa dupa un concediu prin tari frumoase unde am vazut lucruri minunate, multa civilizatie si munca. La anul urmeaza Tarile Nordice.

mamica de Sebastian spunea...

@Ct stiu ca lor le e bine,dar eu nu vreau sa-i uitam..

@Ghiocel poate ne intilnim daca nu in Skandinavia poate la Petrosani:)