Am venit de la munca de citeva ore,ma dor picioarele si spatele de mor.Plus datoria m-a chemat,am facut ceva de cina si am imbucat repete.Vreau sa fac un dush sa ma ashez pe canapea la gura sobei sa ma incalzesc si sa citesc o carte imrpumutata de la o colega.
Am vorbit si cu ai mei acasa,au fost la cimitir la mama azi.Mi se pare ca a trecut atit de mult timp de cind nu mai este,desi nu au trecut decit 9 ani.Am si uitat cum arata,i-am uitat parfumul ,vocea.Citeodata imi mai apare in vis ca si cum ar fi aievea ca si cum ar traii.Ma tot gindesc des la ea.Mi-aduc aminte de cind eram mica,ca mergeam cu ea de ziua mortilor la mormintul parintilor ei,pe care nici macar ea nu a reusit sa-i cunoasca prea bine.A ramas orfana la 10 ani de ambii parinti.Acu e rindul meu sa-l duc pe Basse la mormitul bunicei lui.
Am aprins si eu o lumanare mare in fata casei,sa fie si la noi Ziua Mortilor
10 comentarii:
Frumos ai scris in memoria mamei tale....cei plecati ne vor ramane vesnic in amintiri si in suflete.
Eu am 53 de ani...si sint bunica; dar bunica mea a murit acum 10 ani. In bucatarie intr-un cirlig am sortul ei de zile mari...ala care-l imbraca cind facea placinta...si in baie, am un halat gros. In living room am un cos cu lucrul ei de mina neterminat. Imi aduce atita mingaiere si curaj sa am lucrurile ei prin apropiere. Intr-o zi am sa ma duc s-o vad.
Ei sint acum in afara suferintei. Sa nu-i plingem pe ei; mai degraba noi avem nevoie de lumina...pentruca in cer este vesnic zi...
Iti doresc numai bine ...din insorita Californie...
@miha asa e,nu-i vom uita nici sa vrem
@rodica multi ani inainte,poate ai dreptate,poate nu,eu inca ,dupa atitia ani nu m-am obisnuit cu ideea...
Mama mea a murit acum 12 ani, am chipul ei viu in minte, o visez destul de des, din pacate visurile sunt cosmaruri in care moare iar si iar. Pe fiica mea am botezat-o si Elena in memoria ei.
Mama mea a murit acum 10 ani, iar tata acum 14.
Chiar la ceea ce ai spus tu ma gandeam zilele trecute cand am visat-o pe mama, ca am inceput sa le uit figura.....asa ca ma duc repede si ma uit la poze. Nu vreau sa-i uit.
nu stiam ca ti-ai pierdut mama..Dumnezeu sa o odihneasca!e bine daca iti apare in vis.
asa am reusit si eu sa o imbratzisez pe bunica mea de sambata mortzilor cand am visat-o in sfarsit prima oara.
@lumi din pacate a murit,si nici acuma nu m-am impacat cu ideea.O visez destul de rar dar ma urmaresc cuvintele si vorbele ei.EU mi-am luat ramas bun de la ea pina in 40 de zile,am visat-o ca a venit la mine,i-am spus ca mi-e dor de ea,mi-a zis printre lacrimi ca ii e foarte dor de mine si fratele meu dar ca trebuie sa plece.
@andra si eu mai am cosmaruri citeodata cu mama mea
@ruxel e bine ca ai fotografii,eu am refuzat sa-mi aduc aici poze,nu stiu de ce..
Pozele mi-au rămas și mie, dar nu-s suficiente. În locul lor aș fi preferat prezența ei, au rămas multe nerezolvate, plus că n-a apucat să se bucure de faptul că urma să fie bunică așa cum ar fi trebuit și ar fi meritat.
@alina ai dreptate,si eu poate de aceea sint neimpacata,caci aveam atitea vise impreuna,si mai ales cele legate de nepoti.DIn pacate nu sintem noi cei care hotarim
Trimiteți un comentariu