Era-ntr-o luni
Daca nu stiati,da poate nici nu va intereseaza 2005.01.03 era-ntr-o luni.Atunci a venit pe lume plodul nostru,alias Basse.
Povestea a inceput cu mult inainte sa apara el.Eu cu ceasul biologic bubuind in mine ma preumblam pe diferite forumuri,unde vedeam doar burtici si bebici.Ma rugam de al meu sa-mi ia si mie un animal cu blana,ca la copil nu ma gindeam inca.
Dar al meu s-o fi gindit ca decit un animal cu blana mai bine un copil si auzindu-mi deznadejdea din mine s-o indurat.
Totul a inceput cu o luna inainte sa ramin gravida,cind chiar credeam ca sint gravida.Imi intirziase ciclu,sinii ma dureau si imi erau greata.Prietenele mele ,de pe net,ziceau sigur sint gravida.Mi-am luat inima in dinti si i-am zis sotului ca mi-au intirziat musafirii.Am luat un test,si maaaare dezamagire,era negativ.
La o luna dupa am ramas gravida,de comun acord amindoi.Stiu si ziua si ceasul,data nu o mai stiu.Stiu ca era intr-o simbata pe la ora 17 cind mi-a trecut in gind,am ramas gravida.Dar am uitat repede gindul si clipa,eram in practica la spital.Ma dureau picioarele,dar credeam ca am mers prea mult pe jos,dadeam vina pe papuci.Intr-o miercuri dimineata cind alergam spre tren m-a apucat asa un rau din stomac si o stare de lesin.Am zis ca-s obosita si ca nu am mincat nimic.I-am spus si sotului,nebanuind nimic din ceea ce avea sa se intimple.Ciclul mi-a intirziat iar,era intr-o vineri cind mi-am luat din nou test de sarcina caci nu vroiam sa-mi petrec weekendul asteptind.
Deci vineri cind vin de la practica intru in baie sa-mi fac un dush,al meu fuge pina la viitori nasi ai lui Basse.Eu imi fac testul.Dupa citeva secunde apare a 2-a liniuta.Eu tremurind asteptam sotul sa vina acasa,nu stiam sa ma bucur sau sa ma apuce plinsul.Vine si viitorul tatic acasa si il iau de la intrare,ii arat testul.El un pic confuz si bulversat nu stia ce inseamna.Eu i-am spus ca-s gravida…el cu ochii in lacrimi pupa testul…
(Intr-o mica paranteza,mai pierdusem o sarcina la inceputul casatoriei noastre.Eu eram in ro cind i-am dat vestea ca-s insarcinata.Si cind am venit aici au vazut la eko embrion oprit din evolutie..)
Mergem la viitori nasi ai lui Basse.II spun doar nasului ca sint gravida dar ii spun sa nu-i zica nasei..
Au inceput greturile,eu dormeam unde ma puneam,imi era frica ca o sa adorm pe buss si o sa ma trezesc in alt orash.Mincam cam 1 kg de grepfruit pe zi.Si toata sarcina am mincat sanatos.
Am dat telefon la moasha si mi-a facut preogramare la primul control cind aveam 10 saptamini.Era la inceputul lui iunie,nu mi-a facut eko,mi-a luat doar probe de singe si a stat de vorba cu noi intrebindu-ne de eventualele boli genetice din familie..
Am continuat sa ma duc la practica si la scoala.LA moasa la 13 saptamini am ascultat cu dopplerul bataile inimii.Eu nu am auzit nimic,moasha a auzit deci m-am lasat pe mina ei.Moasha, o femeie calma,cu experitenta si foarte blinda.
In august am terminat scoala si am inceput sa lucrez un pic,dar din cauza sarcinii nu m-a angajat nimeni.Am facut si 2 eko in august,la primul eko am vazut un pitic frumos si cu nasul cirn care mi.a facut cu mina,la a-l 2-lea era pe burta si cam rusinos ca nu s-a aratat la fata.Sotul abea la al 2-lea eko a reusit sa vina ,dar mare lucru nu prea a inteles el de acoloJ.
Totul a decurs fara probleme ,cu vizite regulate la mosaha unde imi lua tensiunea glicemia si hemoglobina,asculta bataile inimii la bebe si vorbeam despre cum ma simt.
Pe la 20 de saptamini l-am simtit prima data ca misca,defapt eram mai mult ca niste degetele mici in burta.
Am participat la sedinte cu alte mamici ,ne spuneam necazurile si am vazut filme cu nasteri naturale.La cea de cezariana am lipsit ca nu ma simteam prea bine.
Am fost in vizita la sectia de nasteri si noi nascuti,mi-a placut,avea jacuzii si alte minuni de ajutat la nastere.
Ne-am stressat si cu numele,gasisem pt fetita dar nu pt baiat.Ce nume ii placea sotului nu-mi placea mie si invers.Vroiam un nume sa fie usor de pronuntat in ambele limbi si sa fie comun ambelor limbi.
A venit toamna si a trecut.Luna decembrie s-a instalat.Aveam 36 de saptamini si bebe trebuia sa fie intors in pozitia de iesire.Dar ne-am gasit.Moasa ma controleaza si imi spune ca nu crede ca bebe s-a intors,eu confirm si zic ca sigur e cu capul in sus.Ea suna la spital si imi da un timp la eko sa vada daca e adevarat.
Merg cu sotul la spital la eko.O doctorita tinara ne baga in camera de eko.Ma pune pe pat si ma apasa pe sub burta.Ea zica ca ea crede ca e cu capul in jos si eu ii zic ca nu cred,ca e cu capul in sus.Nu zice nimic si imi face eko.Unde confirma ca bebe e cu capul in sus.Pune camera de eko pe o parte a corpului la bebe,nu zice nimic,eu disting un organ de gen masculin,dar nu sint sigura.Doctorita ne intreaba daca stim ce sort e bebe si daca vrem sa stim.Eu dau din cap si zic ca e baiat.Ea se uita la sot si il intreaba de citeva ori daca e sigur ca vrea sa afle.Confirma ca e baiat dar bucuria ne e umbrita de faptul ca nu e intors.Lichidul amniotic e putin,2 cm si bebe are greutatea de 75% din greutatea normala.Vorbeste cu colegii ei si imi da timp sa incerce sa-l intoarca si pt un nou eko pt a vedea greutatea si lichidul amniotic.
Merg la spital pt intoarcerea bebelui.NU resusesc sa-l intoarca.Medicul zice ca avem un baiat incapatinat caci dadea din picioare,nu vroia sa fie intors.Ne comunica ca singura solutie e cezariana si merge sa o programeze.Vine inapoi o moasha cu informatii broshuri si data cezarienei.3 ianuarie
Ma duc pt ultima data la moasha mea,sa-i spun ce si cum sa-mi dea toate hirtiile necesare.Ma intreaba ce si cum ,incearca sa ma linisteasca,eu deja eram disperata.Toata sarcina m-am pregatit pt nastere normala si a venit bomba cu cezariana..Cind am plecat din cabinetul moasei aveam lacrimi in ochi si moasha m-a strins in brate
Pe 1 ianuarie avem programare la monitorizare,la masurat bebe si lichid amniotic.Totul e bine,si ne asteapta pe 3 ianuarie la 7 dimineata la spital..
Noi mergem acasa,numaram zilele si orele pina la marele eveniment.
In 3 dimineata pe la ora 2 ma trezesc,se trezeste si sotul.Nu putem dormii nici unul.de emotii.Eu imi iau calmantele,fac un dush cu un burete desinfectant primit de la spital si pe la 6 pornim de acasa.Eu intru pt ultima data pe net si scriu ca am plecat la taiere.
Cu o seara inainte m-am uitat la meteo,nu vroiam sa fie o zii mohorita.Vroiam sa fie un pic de soare asa a aratat.O zii senina de iarna.
Ajungem pe la spital la 6 jumate,stam in hol si asteptam sa se faca ora 7.Stiind ca la ora 7 vine personalul de zii si au raport de la personalul de noapte.Pe la 7 si ceva sun la usha sectiei.Precizez ca la noi la sala de nasteri si la salonul de mamici si bebeci e o regula.Nu intra decit parintii si fratii.Adica mama ,tata belbeluilui si eventual frati bebelului daca exista.In rest e inchisa usha,Suni daca vrei sa vizitezi pe cineva,spui personalului pe cina sa trimita afara.
Deci sun la usha sectiei,vine o moasa in sarafan si cu ciorapi ca ai lui Pippi Långstrump.Ma bufneste risul si ii spun sotului uite ce ciorapi are aiaJ
Ma ia moasha si asistenta,ma baga intr-o camera,imi dau o camasa de spital,imi spune sa merg sa fac pipi ca imi pun cateta de urina.Eu ma dezbrac si ii dau sotului hainele,care erau toate transprate,aveam o emotie de nedescris,ma treceau toate caldurile.Vin cele 2 si imi baga cateta,imi dau un sobril,un calmat si fuga cu noi la sala de operatii.Pe drum imi explica ca vor sta cu noi pina ne intoarcem din nou pe sectie.LA sala de operatii il invita pe sotz sa se imbrace in omul verde,ii da o boneta.Al meu se conformeaza dar de emotii uita aparatul in haina.Prea tirziu sa se intoarca dupa el.Mie imi pun tot felul de branule.
Ajungem in sala de operatii.Acolo vine o anestezista de origine indiana,tinara.II zic sotului vezi ce asistenta tinara.Imi pun oxigen si perfuzie incep sa tremur toata.NU vad mare lucru,decit pe sotz si o anestezista care sta linga capul meu,uitinduse la monitoare.Vine alt medic anestezist si imi zice ca imi face epidurala,sa ma intorc pe o parte.Eu in fundul gol ma intorc,se chinuie el de 2 ori cu acul,string din dinti si din ochi.Reuseste pina la urma si vine cu un ac de gamalie.Ma inteapa pe burta dar nu simt nimic,ma inteapa pe mina si zic ca simt.Imi zice sa misc picioarele dar nu reusesc..Totul e bine.Eu incep sa tremur de ma scuturam toata pe masa de operatie.De la calmante si de la emotii.
.Simt cum ma trage de burta in sus si in jos.Sotul meu viteaz se ridica in picioare sa vada mai bine.Eu tot il intreb daca l-a scos.Aud cum zice, ca iese singe,un pic de apa si il aud pe Basse.Mi-l arata si ma apuca plinsul,e frumos si sanatos.Asistentele il ia pe Basse si ii zic sotului sa le urmeze.
Basse s-a nascut la 8:51 pe data de 2005.01.03
In cealalta camera medicul pediatru il consulta pe Basse si sotul taie codronul ombilical.Eu ramin pe masa si ma coase..Vine sotul cu Basse in brate,imi spune ca-i perfect si sanatos tun.
Dupa ce au terminat de cusut si cirpit pe acolo.m-au liftat din nou in pat si din nou la sectie,io cu moasele in fata tati cu Basse in spate.
Ne-au cazat in alta camera,l-au masurat si cintarit pe Basse.Avea 3240 si 46 de cm.La putin timp tati de Basse adormise deja,deh era obosit de la nastere.A plecat acasa sa anunte in ro ca are un plod si o nevasta sanatosi.
Prima zii nu m-am putut misca,eram tintuita la pat,ma durea spatele de muream.Mi-au adus apa si mincare la pat,au avut grija de Basse.A venit si noaptea.Basse a inceput sa plinga,moashele au auzit si au zis ca-l iau cu ele sa ma odihnesc si eu.Ce sa ma odihnesc ca la juma de ora am sunat sa-l aduca la mine.I-am dat sa pape un pic is apoi am adormit amindoi,unul linga celalalt.Mai bine zis Basse pe pieptul meu.Era ca intr-un vis,un ghemotoc de carne calda,frumos mirositoare dormea la mine in brate.Il auzieam cu sforaie sfios.Ma trezeam si iar atipeam la loc.Personalul de dimineata cind a venit la mine m-a compatimit ca saraca de mine nu m-am putut odihni.Am zis ca ba da am dormit bine amindoi.Apare si tati de Basse ,vine si o infermiera,imi scoate cateta de urina,si ma ia la dush.Ce bine a fost,am stat pe marginea patului vre-o 3 ore,nu mai puteam de durere de spate.Apoi a venit o alta moasha cu cana mare cu apa,sa o beau in decurs de o ora si cind ma scapa pisu sa-i spun.Zis si facut.Controla sa vada daca imi functioneaza aparatul urinar dupa cateta.
Io mama noua si fara experienta am avut citeva patanii la spital.A doua seara Basse agitat,nu stiam ce are,il auzieam ca-i chioraie matele.Ii zis lu tati de Basse sa vezi ca are colici.Speriati si ingrijorati amindoi.Tati pleaca acasa si eu incerc sa-l linistesc pe Basse.Imi vine o idee sa-l pun la sinJ.Copilul meu era flamind si eu ziceam ca are colici.Inca nu ma obisnuisem cu ideea alaptatului.Il sun pe sot si ii spun bucuroasa parca as fi descoperit cine stie ce minune,nu are colici ii era foame
Penultima seara,la rodul de noapte,vin moashele.Ma vad alaptind si probabil nu prea fresh.Ma intreaba de cind alaptez.Eu zic ca de vreo patru ore.O moasha imi zice ca sa o sun cind sint gata cu alaptatul si daca plinge sa-i dam supliment.Mie atita mi-a trebuit,dupa o juma de ora o sun si ii zic sa-i aduca formula.SI ii aduce si lapaie Basse al meu 30 de ml si inca mai vrea.Ii mai aduce 30 si inca ar mai vrea.Copilul meu era flamind mort ca eu inca nu aveam lapte dupa 4 zile de la nastere.
A 5-a zii si ultima de spital,ne ia singe la amindoi.Eu aveam hemoglobina mica,90,eram alba ca varul.Imi zice sa merg acasa sa iau pastile de fier si sa merg la control de hemoglobina peste o luna.Basse e sanatos tus,atita ca e flamind.
Pe drum spre casa aveam emotii,il controlam sa vad daca respira din cinci in cinci minute.Eram speriata.Ne-am dus de acasa doi si ne intoarcem 3.Eram ingrijorata ca pt un musafir de vaza si mult asteptat.Daca n-o sa-i placa patutul,casa noastra,cum ne vom descurca doi parinti fara experienta si fara ajutor ?Am ajuns cu bine acasa,pe drum ne-am oprit la market si am luat formula,caci tot nu aveam lapte si nu vroiam sa risc sa-l las flamind,mai ales ca scazuse mult in greutate,350 de grame in 5 zile,avea deja sub 3 kg.
Acasa a fost bine,papa formula si dormea.Cea mai mare spaima a mea era cind vomita si-l strigam pe tati sa vina la el,imi era frica ca se inneaca.A venit asistenta de copii dupa o saptamina in vizita,sa stea de vorba cu noi,sa ne intrebe daca totul e bine cu mine cu el..
Si uite ca au trecut 4 ani,4 ani intregi de cind minunea noastra a venit pe lume.Sintem si acum la fel de speriati si emotionati caci nu stim ce ne asteapta
