Acu o saptamina ieseam din tura de dupa ameaza,de la munca,si ningea asa de frumos doar ca viscolea,sau batea oleaca vintu cam tare...dar nu-i bai ca ningea asa de frumos
Iau bussul 144 care ma duce acasa.si stau frumos si civilizat pe un loc de linga geam,scufundata in muzica.Mai trag cu okiul din cind in kind la drum,bussul plin oki de oameni,pesemne s-au anulat neste trenuri..
La jumatatea drumului....simt o frina brusca si se opreste bussul.Credeam ca a calcat un mistretz ca e la moda,da de unde,cind ma uit mai bine,un ditamai bradu de-a curmezisul soselei,noi in mijlocul padurii...
Intru in panica,copilul cu babysitterul.io in mijlocul padurii,trebuia sa fiu deja acasa,dimineata trezirea la munca..Sun pe babysitter si zic ca intirziu,cit,nu stiu,dar vind cit de repede se poate...
Noroc ca au venit cei care se ocupa cu padurile,au taiat bradu si l-au tras din shosea..si am intirziat doar 15 minute.
Si ce frumos ningea,si noroc cu soferul care a condus cu prudenta si a vazut prin ninsoarea deasa ditamai bradu,ca alfel era catastrofa...
Din ninsoare s-a ales fleoshcaiala a 2-a zii dimineata.si insemnearea asta ,pacat,ca ningea asa de frumos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu